Nobilimea care locuia la Versailles a stat departe de vacarmul primelor zile ale Revoluţiei Franceze, panica instalându-se treptat şi la palat. Ritualurile, fastul, extravaganţele şi luxul făceau din viaţa la Versailles o lume aproape fantastică. Regina, Marie-Antoinette, a rămas în istorie pentru capricile sale şi frivolităţi, fiind renumită pentru replica “Dacă nu au pâine, să mănânce cozonaci”, referitor la săracii care se plângeau de foame. Acţiunea filmului e povestită din perspectiva servitorilor din palatul regal, în special din punctul de vedere al celeia care se ocupa de lecturile reginei, Sidonie.