O nominalizare Veneția.

Paris, 1817, în sediul Academiei Regale de Medicină. “Nu am văzut niciodată un cap de om mai asemănător cu cel de maimuţă”. În faţa mulajului după corpul lui Saartjie Baartman, anatomistul Georges Cuvier este categoric. Distinşii săi colegi aplaudă demonstraţia. Cu şapte ani în urmă, Saartjie părăsea Africa de Sud cu stăpânul ei Caezar pentru a-şi expune corpul publicului londonez avid de bâlciuri cu monştri. Femeie liberă, dar în acelaşi timp şi sclavă, devine întruparea mahalalelor, o venus hotentotă sacrificată pe altarul mirajului de aur al succesului.